Wednesday, May 16, 2012

Plan de afaceri pensiune agroturistica

Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri.
I. Cuprinsul planului de afaceri
I. Cuprins
II. O descriere generala a afacerii
III. Produse si servicii
IV. Plan de Marketing
V. Plan operational
VI. Management si organizare
VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare
VIII. Plan financiar
IX. Informatii utile
X. Clasificare pensiuni turistice – cum se dau margaretele

II. O descriere generala a afacerii

Firma S.C. “Pensiunea Capita de fan” S.R.L. s-a infiintat in 30.01.2011, cu un capital social integral privat de 400 de lei, inmatriculata in Registru Comertului cu nr. L xx/xxxx/2010, cod unic de inregistrare: M xxxxxxx.
Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta « oferirea de servicii de cea mai buna calitate in domeniul agroturismului astfel incat sa ajunga lider pe piata in zona respectiva. » Asta implica: gazduirea turistilor pentru o anumita perioada de timp, pensiune completa (3 mese pe zi) sau demipensiune ( 2 mese pe zi) si servicii suplimentare.
Cateva miniobiective ar fi : popularizarea zonei, punerea in valoare a bogatiilor si traditiilor satului, cresterea nivelului de educatie si cultura in randul locuitorilor opt camere.
Cladirea exista deja, dar nu este amenajata pentru o astfel de activitate si investitia va viza amenajarea ei conform standardelor in vigoare.
In functie de caracteristicile constructiei, calitatea dotarilor si a serviciilor oferite, pensiunea turistica rurala trebuie sa fie clasificata si sa i se atribuie un numar de margarete. Clasificarea are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare a nivelului de confort si a calitatii serviciilor oferite. Clasificarea se face de catre Ministerul Turismului.

III. Produse si servicii
Produsul de baza e reprezentat de conditiile de cazare, care sunt la cel mai inalt nivel pentru acest tip de turism. Camerele sunt dotate cu mobilier de lemn, atent finisate, internet, Tv, baie proprie, apa calda curenta.Acest produs include servicii oferite de ghizi locali ce pun la dispozitie mijloace traditionale de trasport. Totodata ei vor ghida turistii in drumetii sau vizitarea zonei, se vor ocupa de intretinerea turistilor (foc de tabara, olarit, vanatoare, pescuit etc.)
Ca servicii suplimentare se pot oferi următoarele:
Servicii utile:
– servicii de posta, telecomunicatii, internet si publicitate;
Servicii de completare a confortului:
– inchirieri (aparate radio, frigidere, televizoare, paturi suplimentare etc.).
Servicii de agrement:
– servicii de sport (închirierea de biciclete, canoe si barci, organizarea de excursii calare, amenajarea unor zone pentru praticarea sporturilor in aer liber: gimnastica, bedminton, volei, fotbal, minigolf etc.);
– drumetii si activitati in aer liber
– diverse alte servicii (piscina, sauna, sala de fitness, masaj etc.).

IV. Plan de Marketing

Piata
Cu toate ca turismul intern si international al Romaniei inregistreaza o accentuata tendinta descendenta (in special datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei, pe de o parte, si a diminuarii interesului vizitatorilor straini, pe de alta parte), turismul rural a luat o amploare deosebita în Romania după 1990 si in special in ultimii ani.
Aceasta situatie se datoreaza in mare masura involutiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a dotarilor si echipamentelor, preturilor mari practicate si serviciilor necorespunzatoare. Prin urmare, agroturismul a aparut ca o alternativa viabila, catre care s-au indreptat tot mai multi turisti.
Pe teritoriul tarii exista o mare vrietate de spatii de cazare, incepand cu cele de dimensiuni reduse (pentru 2-3 persoane) pana la cele care pot gazdui peste 100 de persoane. Majoritatea unitatilor de turism rural ofera un pachet de servicii – cazare si masa, aceasta din urma sub forma de demipensiune sau pensiune completa.
In proportii mai mari sau mai mici, unele pensiuni ofera si o serie de servicii suplimentare: telefon, televizor, bai sau dusuri, masina de spalat, terenuri de sport, inchirierea de materiale sportive etc.
Aceste pensiuni se intind, cu mici exceptii, pe tot teritoriul tarii, avand o densitate mai mare sau mai mica in functie de frumuseţea zonei, de conditiile existente, de posibilitatile financiare si de implicarea autoritatilor centrale si locale in dezvoltarea zonala.
Conform Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural din Romania (ANTREC), in tara noastra exista in prezent peste 2.500 de pensiuni omologate, insumand peste 7.500 de camere, dar numarul total al spatiilor de cazare rurale este mult mai mare, avand in vedere ca numai o parte dintre unitatile existente sunt membre ale acestei asociatii.
Potrivit unui raport al Ministerul Turismului si Dezvoltarii Regionale, in ultimele 18 luni au fost inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotari la standarde inalte, care au insumat o investitie totala de 10 milioane Euro.

Clientii

Turismul rural se adreseaza atat clientilor romani cat si celor straini.
Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de varsta a doua si, intr-o mai mica masura, de varsta a treia. Acestia prefera linistea unei astfel de pensiuni, in locul zgomotului si agitatiei statiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijati nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redusa, tocmai datorita preferintei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitatie.
Turistii straini care apeleaza cel mai des la agroturism sunt cei interesati in a cunoaste istoria si traditiile Romaniei, prin vizitarea unor zone pitoresti, de o frumusete aparte, care pastreaza obiceiuri stravechi legate de: arhitectura caselor, port, mestesuguri traditionale, specialitati gastronomice.
Din punct de vedere financiar, cei care apeleaza la aceste servicii se incadreaza in categoria celor cu posibilitati materiale medii si mici, tinand cont de faptul ca turismul rural solicita mai putini bani fata de cazarea in sistemul hotelier. Nu trebuie exclusa in totalitate nici categoria turistilor cu venituri superioare, care prefera agroturismul din curiozitate sau pentru odihna.
Planul de fata se adreseaza clientilor de varsta a 2a si a treia, atat romani cat si straini. Categorie de persoane cu venituri obisnuite, dar asa cum s-a mentionat anterior nu se exclud persoanele cu venturi crescute, calitatea serviciilor mentinandu-se la cele mai inalte standarde pentru tipul de business si zona geografica, indiferent de clienti.

Concurenta

Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebită, fiind prezente azi pe aproape tot cuprinsul tarii. Zonele in care exista cea mai mare densitate a acestor unitati sunt:
Alba (Albac, Arieseni, Garda, Remetea); Arges (Rucar, Bradet); Bistrita (Prundu Birgaului, Lunca Ilvei, Susenii Birgaului); Brasov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran, Predelut, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana Marului); Cluj (Sancraiu, Belis, Bologa, Poieni, Ciucea); Harghita (Praid); Constanta (2 Mai, Costinesti); Hunedoara (Hateg, Clopotiva); Maramures (Salistea de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu); Mehedinti (Ponoarele, Dubova); Neamt (Durau, Agapia); Prahova(Busteni, Poiana Tapului); Satu Mare (Girda de Sus, Bixad); Sibiu (Gura Riului, Sibiel,Cartisoara); Suceava (Panaci); Tulcea (Crisan, Sintu Gheorghe); Valcea (Baile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepsa, Vidra, Tulnici).
Dupa cum se poate observa, majoritatea judetelor cu potential turistic sunt bine reprezentate la acest capitol. Exista insa suficiente resurse neexploatate, avand in vedere posibilitatile uriase pe care le oferă teritoriul Romaniei prin varietatea reliefului si prin pitorescul naturii. Acest lucru nu inseamna nici ca zonele de mai sus sunt de neatins, doar ca deschiderea unei noi unitati de turism rural in regiunile respective este mai dificila, necesitand servicii de o calitate ireprosabila, cat si preturi care sa poata invinge concurenta deosebit de puternica.
Fata de competitia directa cu unitatile de acelasi profil, mai trebuie avuta in vedere si concurenta indirecta cu alte forme organizate de turism din zona geografica respectiva, care poate duce la marirea sau diminuarea cotei de piata a turismului rural.
In ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a unitatilor turistice, dintre care se remarca trecerea in proprietate privata a multor hoteluri de pe litoral. Acestea au fost achizitionate de firme private sau oameni de afaceri, care vor incepe cat de curand ample programe de investitii. In functie de efectele tuturor acestor evenimente recente, raporturile de forte in turism se pot modifica intr-un sens sau altul.

Promovarea

O importantă metodă de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli.
Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine altor persoane si, prin aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil.
Desigur, existenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra existentei pensiunii si sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita. Mai putin eficienta se dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV), care de cele mai multe ori nu isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul etc.
Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura transportul lor din gara pana la pensiune.
Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea.
La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte.
Se vor oferi discount-uri pentru copii si clienti fideli.
La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din « camara » pensiunii.
Foile de cazare au o rubrica destinata adresei de email, astfel ca se vor trimite oferte noi pe adresele de email ale clientilor.
V. Planul operational

Personal

Pentru buna functionare a Pensiunii «Capita cu Fan», personalul necesar e format din:
-un manager
-un bucatar
-un ajutor de bucatar
-o menajera
-un ghid pentru drumetii, olarit etc.
Relaţiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii.

Firma

Spaţiul destinat pensiunii turistice se compune din:
– cladire cu camere pentru inchiriat, formata din opt dormitoare cu cate doua paturi, opt bai dotate cu dus si WC, un living folosit si ca sala de mese şi o bucatarie;
– cladire compusa din două dormitoare pentru familia patronului, o baie, o spalatorie si o incapere care va fi utilizata pentru pastrarea proviziilor alimentare;
– un teren folosit pentru cultivarea legumelor;
– parcare pentru opt autoturisme.
Fiecare dormitor are o suprafata de 14 metri patrati (camere duble). Accesul in dormitoare si bai este direct, fara a se trece prin alte incaperi.
Pensiunea trebuie prevazuta cu utilitatile impuse de normele de turism, respectiv iluminare electrica, iluminare naturala, incalzire locala, retea de canalizare si apa curenta. Planul de fata se axeaza pe o pensiune ce dispune de opt camere. Pentru patru dintre ele se vor realiza investitii pentru procurarea de mobilier adecvat, pentru dotarea camerelor de toaleta cu instalatii sanitare moderne si pentru dotarea bucatariei cu toate echipamentele necesare.
Consideram ca celelalte patru dormitoare sunt deja dotate corespunzator.
De asemenea, pensiunea este prevazuta cu telefon, fax si internet, care vor fi puse la dispoziţia turistilor.
Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic.
O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura transportul lor din gara pana la pensiune.
Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea.
La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte.
Se vor oferi discountu-ri pentru copii si clienti fideli.
La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din « camara » pensiunii.
Costurile de inceput

Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri (dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.).
Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.

Pregatire şi calificare

In cadrul serviciilor turistice in general si in situatia turismului rural in particular, exista doua mari categorii de elemente care determina succesul sau esecul afacerii: pe de o parte dotarile (constructia, finisarile, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de alta parte calitatile personalului (amabilitate, politeţe, discreţie, disponibilitate).
Acestea din urma sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu costa (sau costa infinit mai puţin decat dotarile sofisticate) si de multe ori au rolul decisiv in multumirea sau insatisfactia turistului.


Cadrul legal

Prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997 toate unitatile din turismul rural trebuie sa indeplineasca anumite conditii, in functie de confort, pentru a fi omologate si clasificate (pe margarete).


VI. Management si organizare

Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Mugurel Padureanu, absolvent al Facultatii de Business si al Facultatii de Economie Generala.
In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul angajat ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii.Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii.

Organizare

Asa cum s-a mentionat anterior, personalul Pensiunii «Capita cu Fan» e format din :
-un manager
-un bucatar
-un ajutor de bucatar
-o menajera
-un ghid pentru drumetii, olarit etc.
Relaţiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii.
Hans Christian, manager.
Maria Vioara, bucatar sef in varsta de 55 de ani cu peste 30 de ani experienta in domeniu.
Dorel Zuzu, ajutor de bucatar, in varsta de 26 de ani.
Marinica Mos, in varsta de 50 de ani, fost padurar, va asigura drumetiile si tot ce tine de divertisment in cadrul acestei pensiuni deoarece cunoaste foarte bine zona, s-a nascut si a trait in acest sat si in consecinta cunoaste istoria si traditiile specifice locului.
Rodica Dumbrava, in varsta de 50 de ani, menajera.
Mesele se vor servi de 3 ori pe zi pentru cei ce au ales pesiune, iar pentru cei cu demipensiune, masa va fi servita de doua ori pe zi. Orele de servire ale mesei sunt : mic dejun ora 08.00 – 10.00, pranz ora 13.00 – 15 :00, cina ora:18.00 – 20.00 cu posibilitatea adaptarii in functie de durata drumetiilor sau a programelor ce se desfasoara in cadrul pensiunii sau in zona. Meniul va fi ales de catre turisti in momentul in care se va face rezervarea. Acestia vor alege din lista de meniuri felurile de mancare.
Pentru doritorii de drumetii, exista mai multe trasee, ramane sa aleaga fiecare in functie de preferinte.

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

Costurile de început

Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri (dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.).
Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina.

VIII. Plan financiar

Investitia initiala va fi :

Nr.Crt. Denumire investitie Valoare (RON)
1. Dotari dormitoare 16 paturi, 8 dulapuri, 8 mese, 16 scaune, 8 cuiere, 8 veioze, 8 aparate radio si Tv) 20.000
2. Amenajari si dotari 8 bai 9600
3. Amenajare living 800
Total 30400

Costul alimentelor care trebuie cumparate pentru asigurarea mesei si consumabilelor pentru turisti se ridica la 30 lei pe zi per turist.
Pentru realizarea unui site web, firma va aloca suma de 1500 de lei. Celelalte activitati de promovare vor costa 1500 de lei.

IX. Informatii utile

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
Str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucuresti
Tel: (021) 410.12.75 – Directia Generala de Autorizare si Control
www.mturism.ro
Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC):
Str. Maica Alexandra nr. 7, sector 1, CP 22 – 259, Bucuresti
Tel/Fax: (021) 223.70.24; 222.80.01
www.antrec.ro
Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT)
www.anat.ro
Federatia Patronala din Turism (FPT)
Calea Victoriei nr. 100, sector 1, 70176, Bucuresti
Tel/Fax: (021) 312.29.93

No comments:

Post a Comment

Post a Comment